10 noiembrie 2010

Scrisoare


Uneori nu mai stiu incotro ma indrept.Gandurile o iau intr-o parte,iar picioarele in alta parte.La final,gandurile castiga si ma indrept acolo unde spun ele.Culmea,tot timpul ma duc in preajma ta.Si chiar au simtit ca ai fost plecat...ma duceau in locurile stiute de noi ca sa imi mai aline dorul...dar faceau mai rau de atat.
Sa stii ca nu am lasat pe nimeni sa isi aseze capul pe umarul meu.Acolo e locul tau.
Sa stii ca nu am mangaiat pe nimeni asa cum te mangai pe tine.Le-am pastrat pentru tine.
Sa stii ca nu am vorbit nimanui asa cum iti vorbesc tie.Cuvintele dulci pentru tine deabea astept sa le auzi.
Sa stii ca nu m-am gandit la nimeni cu asa patima cu care ma gandesc la tine.Deja au obosit.
Sa stii ca nu am scris pentru nimeni asa cum iti scriu eu tie.
Sa stii ca nu am mai privit niciodata spre cer si am zambit,cu gandul la altcineva.Eu iti apartin.
Sa stii ca...nu am mai iubit pe nimeni asa cum te iubesc pe tine.
Sa stii ca...mi-a fost tare dor.
Mie...mainilor,buzelor,urechilor.Mie...cea care are un suflet ce traieste doar pentru zambetul si ochii tai albastrii.
Iubite draga ti-as mai scrie dar nu are rost pentru ca vreau sa inchei cu doua cuvinte care fac cat un miliard de fluturi colorati.Am folosit cuvinte simple,asa cum e si dragostea mea pentru tine.
Te Iubesc.Si tu stii asta.
Te Iubesc.Mereu.
Te Iubesc.Pentru totdeauna.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu