De aproape o saptamana ma chinui sa descifrez un vis. Sa ii inteleg sensul si rostul pentru care l-am avut. Visele vin si trec. Visele obisnuite le ai noaptea. Cele neobisnuite sunt doar fapte la care visezi cu ochii deschisi si iti imaginezi doar ca vor deveni realitate. Cand visezi se spune ca ai avut o noapte linistita si ai reusit sa iti faci ordine in ganduri. Totul vine din subconstient si intamplarile pe care ti le imaginezi in timpul somnului au o oarecare legatura cu realitatea in care traiesti zi de zi.
Luni noaptea m-am trezit agitata. Era trecut de trei dimineata si inima imi batea cu putere. Tricoul de pe mine era ud, la fel si parul, iar broboane de transpiratie inca imi impodobeau fruntea. Am refuzat sa ma ridic gandindu-ma intens la momentul care m-a facut sa ajung in asa stare. Stiam ca am avut un vis ciudat si inconstient refuzam sa il readuc in memorie. M-am trezit de tot si mi-am spalat fata cu apa rece privindu-ma speriata in oglinda. Cineva mi-a spus odata ca daca privesti in oglinda sau pe fereastra cand te trezesti uiti automat ce ai visat. Sunt doar povesti. Nu vedeam decat doi ochi incercanati care priveau dincolo de irisul semitransparent. Mi-am amintit visul in amanunt si m-am cutremurat din nou. Am vrut sa adorm repede si sa uit. Am inchis ochii si i-am strans cu putere. Capul a intrat singur sub perna ce parea sa ma acopere in totalitate. Zgomote ciudate incepeau sa se auda de peste tot soptindu-mi in ureche. Diverse raze de lumina imi incercau pleoapele pacalindu-le sa stea deschise. Nu mai puteam sa ma intorc la somn. Visul avut nu imi da dea pace. Mintea si gandurile o luasera razna incercand sa caute explicatii. Nu a fost un vis de groaza, nu a fost un vis in care s-a intamplat ceva rau. A fost doar o secventa in care o persoana statea in fata mea si imi cerea explicatii. O persoana pe care nu am mai vazut-o de cateva zile si nu m-a mai interesat vreodata soarta ei. Si acum brusc, in miez de noapte, imi cerea sa ma justific. M-a privit si a spus ca numele lui ramane vesnic in mintea mea...
Am privit un punct fix in tavan, masurand apoi distantele dintre punct si perete, punct si fereastra, eu si punct. Am rotit punctul in toate directiile si nu am reusita sa gasesc nici o explicatie logica pentru care eu trebuia sa privesc acel punct. Dimineata m-am trezit obosita si plina de mahnire. Punctul pe care il privisem toata noaptea parea sa fie tot acolo. La fel si visul. Sufletul refuza sa se trezeasca si mintea imi juca feste. Ziua a trecut normal fara schimbari in comportamentul meu, insa imaginea din noaptea precedenta mi-a ramas pe retina. Nu sunt omul care sa ghiceasca in stele. Nu stiu sa descifrez vise. Nu am nici o idee asupra semnificatiilor. De obicei nu ma trezesc noaptea impresionata de ceea ce visez..ma impresioneaza visele..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu